Elena Udrea, audiată la DNA

Deputatul Elena Udrea a ajuns în jurul orei 09.45 la sediul DNA, unde a fost citată de vineri să se prezinte luni pentru a fi audiată în dosarul privind creditul pe care l-a luat de la BRD.

La intrarea în sediul DNA, Elena Udrea a spus că va contesta cauțiunea de cinci milioane de lei stabilită de procurori în ultimul dosar deschis pe numele său, pentru care Camera Deputaților a dat aviz de urmărire penală.

Dosarul privind creditul contractat de la BRD este al patrulea al Elenei Udrea instrumentat de procurorii DNA, după Microsoft, Gala Bute și Hidroelectrica, în acesta din urmă fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului fiind pus sub urmărire vineri.

Procurorii DIICOT au instrumentat dosarul privind acordarea, în mod ilegal, a mai multor credite de către BRD. Între acestea se numără și cel făcut de Elena Udrea, în valoare de aproximativ trei milioane de euro. În cazul fostului ministru al Turismului, DIICOT și-a declinat competența, în 4 martie, și a trimis dosarul la DNA.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în noul dosar instrumentat de DNA a fost deja audiat și pus sub învinuire, pentru modul în care Udrea a obținut acel credit, fostul vicepreședinte al BRD Sorin Popa.

Elena Udrea a spus, vineri, că procurorii o acuză în acest nou dosar de complicitate la abuz în serviciu, pentru „faptul că banca respectivă dădea un tip de credite”, iar ea a l-a solicitat. „Adică, dacă dumneavoastră solicitați ceva ce se constată că n-a respectat tocmai procedurile, sunteți complice”, a spus Elena Udrea.

Tot vineri, într-un alt dosar, Elena Udrea a fost pusă sub control judicar pe cauțiune, stabilită la cinci milioane de lei, caz în care acuzațiile DNA sunt legate de vânzarea și renovarea unei vile din Eforie Sud, dar și un contract între Hidroelectrica și o firma privată, pentru care fostul ministru ar fi cerut aproximativ cinci milioane de dolari.

La ieșirea din sediul DNA, vineri, Elena Udrea a spus că Da direcție ar trebui să se înființeze „Secția de urmărire penală a Elenei Udrea”, adăugând că crede că „DNA se ocupă de Elena Udrea și, din când în când, ca să arate că mai există și altă activitate, mai apare câte un personaj”.

„Dinu Pescariu, Claudiu Florică, alții ca ei pleacă cu milioane după ce au inițiat adevărate caracatițe care au duart de-a lungul a trei guverne de sifonare a banilor publici, iar ei nici măcar n-au dosar penal, iar în cazul meu, situație în care am povestit, am dat detalii procurorilor, cum au fost cheltuiți banii care au venit la PDL de la domnul Buzăianu, am spus lucruri procurorilor, lucruri pe care le știam, s-a dispus o cauțiune de 5 milioane de lei”, a spus Elena Udrea.

Îmtrebată dacă se va împrumuta pentru a plăti cauțiunea, Udrea a răspuns: „Da, de la Pescariu și de la Claudiu Florică, primit că o să încerc să mă împrumut de la ei”.

Ea a mai spus că a dat detalii procurorilor legat de modul în care s-au cheltuit, în campania electorală din 2012 a PDL, cei 5 milioane de lei pe care este acuzată că i-a primit de la un om de afaceri, Bogdan Buzăianu, potrivit fostului ministru, pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului bilateral de vanzare – cumparare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.

„Or eu nu înțeleg de ce trebuie să mi se pună o cauțiune de 5 milioane de lei, mie, pentru niște bani cheltuiți în campania electorală, pentru care am dat detalii. Este campania electorală din 2012, deci nici denunțătoarea măcar nu spune altceva decât spun eu și, mai mult, am dat chiar detalii concrete despre modul în care s-au cheltuit banii, despre cine a mai adus bani la partid și așa mai departe”, a spus Elena Udrea, fără a, preciza, la întrebarea jurnaliștilor, despre ce finanțatori mai este vorba.

Elena Udrea a mai spus că se consideră persecutată și că va sesiza „toate instituțiile internaționale și toate ambasadele, pentru că nu se poate să asiști la o linșare evidentă a unui lider politic care a avut curaj să devoaleze încrengătura dintre SRI și DNA care se ascunde în spatele așa-zisei acțiuni anticorupție care vedem că se referă doar la Elena Udrea”.

DNA a cerut în 20 octombrie aviz de la Camera Deputaților pentru începerea urmăririi penale, reținerii și arestării preventive a deputatului Elena Udrea, în dosarul ce vizează vânzarea și renovarea unei vile din Eforie Sud, dar și un contract între Hidroelectrica și o firma privată, pentru care fostul ministru ar fi cerut aproximativ cinci milioane de dolari.

„În vara anului 2010, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și membru al Guvernului și de persoană cu funcție de conducere în cadrul unui partid politic, având influență asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei și ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare-cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA”, a precizat DNA.

Anchetatorii susțin că, pentru a-și exercita influența asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și a celor din SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, Elena Udrea a primit de la același om de afaceri, prin intermediar, suma de 3,8 milioane de dolari și o creanță de 900.000 de euro, pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deținea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acțiunile la o societate comercială cu activitate în mass-media.

Elena Udrea susține că omul de afaceri căruia i s-au cerut cinci milioane de dolari pentru un contract cu Hidroelectrica este Bogdan Buzăianu, iar Ana Maria Topoliceanu este cea care a folosit acești bani și care trebuie să răspundă.

Referindu-se la acuzațiile DNA privind scoaterea din patrimoniul public a unei vile din Eforie și vânzarea la preț subevaluat, Elena Udrea a spus că acea licitație a fost câștigată de „o persoană foarte apropiată” Anei Maria Topoliceanu.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că directorul general al Evenimentului Zilei, Dan Andronic, fondatorul Cancan, Radu Budeanu și omul de afaceri Bogdan Buzăianu ar fi implicați în noul dosar în care este suspectată Elena Udrea.

Dan Andronic, asociatul majoritar al societății Editura Evenimentul și Capital, care editeaza publicațiile Evenimentul Zilei și Capital, și director general al Evenimentului Zilei a fost audiat la Direcția Națională Anticorupție în 29 iulie, el spunând, la ieșire, că a fost chemat de anchetatori să aducă mai multe documente, fără a preciza în ce calitate a fost chemat.

Bogdan Buzăianu, proprietarul Energy Holding și finul fostului ministru al Economiei din perioada guvernului Năstase Dan Ioan Popescu, este unul dintre „băieții deștepți” din energie, expresie lansată de fostul președinte Traian Băsescu, care îi definea astfel pe cei care cumpărau energie de la stat la prețuri subevaluate pentru a o revinde cu câștiguri mari. Acordul cu Energy Holding a adus Hidroelectrica cele mai mari pierderi dintre toate contractele cu „băieții deștepți” – 1,4 miliarde lei pentru perioada 2006-2012.

Sursele judiciare citate au precizat că în acest dosar ar fi implicat și Radu Budeanu, fondatorul Cancan și cel care controlează publicația și proiectul Cancan TV difuzat pe acest site. În 7 octombrie, procurorii DNA au făcut percheziții la firma Cancan TV, la cabinete de avocatură și la locuințele mai multor persoane, într-un dosar privind fapte de trafic de influență și spălare de bani, iar surse judiciare afirmau că printre cei vizați de anchetatori ar fi politicieni și patroni de presă. Aceleași surse afirmau că și Radu Budeanu, care în prezent nu mai este în acționariatul firmei, dar controlează publicația tabloidă și proiectul Cancan TV, ar fi vizat în anchetă și urmează să fie audiat, în prezent acesta fiind plecat din țară.

În dosarul privind creditele BRD, DIICOT a început urmărirea penală în cazul a 30 de persoane.

Potrivit DIICOT, doi dintre liderii grupării infracționale, folosindu-se de funcțiile deținute în cadrul BRD – GROUP SOCIETE GENERALE, „au racolat și controlat activitatea mai multor persoane subordonate și aflate în raporturi de muncă cu banca, care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu sau prin neîndeplinirea acestora au facilitat aprobarea/acordarea frauduloasă a unui număr de 17 credite unor persoane fizice sau juridice, cunoscând faptul că pentru niciunul din creditele astfel acordate nu erau îndeplinite condițiile minime impuse de normele de creditare și că imobilele folosite pentru garantarea creditelor au fost supraevaluate de evaluatorii agreați de bancă”.